NOUA ARHIVĂ ROMÂNEASCĂ

revistă on-line de istorie, documente şi „monografii locale”

~Semnatarii ” Declaratiei de la Budapesta” (iunie 1989) martie 2, 2008

Filed under: noutati — ARP @ 11:31 pm
Tags:

Reprodus din ziarul ” Natiunea” , Bucuresti, nr.15/septembrie1990 , pag.7

 

Declaraţia de la Budapesta“ – amănunte senzaţionale

Menţionata uneori –căci interesul protagoniştilor şi al complicilor este să se treacă vâmzarea de ţară sub tăcere – „Declaraţia de la Budapesta“, din iunie 1989, se cunoaşte puţin şi imprecis. În afară de obiectivele ei (ce stipulează faptul că Românii şi Maghiarii s-ar fi format în acelaşi spaţiu geografic – ??! – şi ca, deci, Transilvania ar fi „un spaţiu de complementaritate“ căreia îi trebuie garanţia „autonomiei“!!!), mai nimic nu a penetrat dincolo de zidul de tăcere al conspiraţiei anti-româneşti, unde participă şi aşa-zişii intelectuali „români“. Abia astăzi, după cercetări dificultoase, suntem în măsură să aducem amănunte.

Semnatarii iniţiali au fost, din partea românească, Stelian Bălănescu (din partea Cercului Român din R.F.G.), Mihnea Berindei (vice-preşedinte al Ligii pentru apărarea drepturilo omului în România – LDHR, Paris), Ariadna Combes (vicepreşedinte LDHR, fiica Doinei Cornea), Ion Vianu (LDHR – Elveţia), Dinu Zamfirescu (din partea Partidului Naţional Liberal), Mihai Korne (directorul revistei „Lupta“ – Paris). Din partea maghiară, au semnat lideri ai Frontului Democratic Maghiar (Antal G. Laszlo, Balogh Julia, Biro Gaspar, Fur Lajos, Keszthely Gyula, Molnar Gustav, Illyes Maria şi actualul ministru de externe, Geza Jeszinsky). Înţelegerea a fost parafrată în data de 16 iunie 1989. Ulterior, au mai semnat, din partea maghiară,şi alte persoane şi organizaţii (Rockenbauer Zoltan şi Vagvolgyi Andras pentru Federaţia Tinertului Democrat), Partidul Liber Democrat, Asociaţia Maghiarilor din Transilvania – prin Kiss Bela, preşedinte – redacţia revistei „2000“, prof. Bela Kalmann, Bojtar Endre etc. Textul declaraţiei s-a transmis, în felul unui apel către românii din România (??), în ziua de 18 iunie 1989, aât la BBC cât şi la „Europa Liberă“. Presa din Ungaria a fost mai lentă chiar, publicând acest text o zi mai târziu. Au mai semnat, în acelaşi moment, şi alţi „români“, al căror nume s-a ascuns până acum mediilor politice şi jurnalistice din România. Iată-i: Paul Goma, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Neagu Djuvara, Vladimir Tismăneanu, Ileana Vrancea, Doru Braia, Bujor Nedelcovici, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dumitrescu, Eugen Ionescu, Marie-France Ionesco, Adrian Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, George Barbul, Dina Brătianu-Missirliu, Al. Missirliu, Ileana Verzea.>>>>>>>

 

Istoria ca mister decembrie 12, 2007

Filed under: noutati — ARP @ 9:43 pm
Tags: , , ,

Prea putin cunoscut de publicul larg , un document de acum cateva sute de ani a inceput sa circule de un anumit timp si este citit cu mult interes .Il prezentam si noi aici , anuntand ca , in numerele viitoare , vom reproduce mai multe texte cu continut profetic privitoare la Romania .

Paul de Alep : O profetie care vesteste sfarsitul Romaniei ?>>>citeste aici >>>

_________________________________________________________________

MINUNI , PROFETII , TRADITII MIRACULOASE

La Bobotează, în amintirea Botezului Domnului în Iordan, se face slujba de sfinţire a apei (aghiasma mare). Apa sfinţită are o proprietate interesantă: spre deosebire de apa obişnuită, aghiasma nu se alterează, rămânând proaspătă şi după mai mulţi ani.
Acest lucru se întâmplă numai la ortodocşi. Dacă un om de altă credinţă încearcă să sfinţească apa, aceasta se alterează ca şi apa obişnuită.
Necredincioşii au încercat să găsească alte explicaţii, dar nici una nu stă în picioare.
Unii au încercat să spună că aghiasma se sfinţeşte cu cruce de argint şi că de fapt argintul îi conferă aceste proprietăţi. Numai că la multe biserici (inclusiv la noi în codru) nu există cruci de argint şi aghiasma are aceleaşi proprietăţi chiar dacă se foloseşte cruce de lemn.
Alţii cu încercat să spună că ar fi de vină busuiocul. Numai că există ţări în care nu creşte busuioc şi totuşi aghiasma ortodocşilor de acolo e la fel de bună ca şi a noastră.
În plus, dacă obiectele folosite ar fi de vină, ar trebui să poată face acelaşi lucru şi cei de alte credinţe.
Vedem din cele spuse mai sus, că singura explicaţie pentru nestricăciunea aghiasmei este lucrarea Duhului Sfânt care se găseşte în Biserica Ortodoxă.(reprodus din documentarul de povete ” Haiducul ” ; mai multe indrumari si ganduri >>aici )

 

INCENDIAR! Şerban Andronescu revizuieşte „istoria falsificată” despre Gustav Pordea, primul parlamentar european român (un interviu inedit de Ion Măldărescu) octombrie 15, 2007

Filed under: dezvaluiri — ARP @ 7:31 pm
Tags: , ,

Gustav Pordea a fost una din personalităţile marcante ale exilului românesc din Franţa, apărător de clasă al democraţiei sincere şi tradiţionale, analist politic autentic, despre care s-a scris prea puţin – şi uneori cu rea credinţă – iniţiator al unor acţiuni de importanţă majoră ce urmăreau ameliorarea asperităţilor regimului Ceauşescu în anii ’80.
S-a retras dintre cei vii anul trecut (2002 n.a.), departe de ţară, la Biaritz, pe coasta Atlanticului. Ştirea dispariţiei sale mi-a parvenit la New York, nu pe cale oficială ci accidental, printr-o cunoştinţă comună, iar din informaţiile pe care le deţin acum constat că tristul eveniment nu a fost relatat nici în România. Cu alte cuvinte, Gustav Pordea a murit complet ignorat de prima sa patrie, România, pentru care a luptat ca puţini alţii, iar marginalizarea, de către chiar compatrioţii lui, constituia o amară şi nemeritată răsplată. Această tristă realitate ar trebui să constituie o lecţie plină de înţelepciune, beneficiarii ei putând fi toţi cei dispuşi să cunoască mijloacele machiavelice prin care suntem manevraţi de un anume segment al politicului. Apetenţa pe care, în general noi, românii o avem pentru astfel de mijloace detestabile probează incapacitatea noastră ne a ne informa corect. Gustav Pordea provenea dintr-o veche familie românească, de origine celtă din Ardeal, ai cărei înaintaşi apăreau ca nobili români, în documente datând din anii 1360 şi respectiv 1372. Baronul von Bruckenthal, guvernator al Transilvaniei între anii 1774 şi 1787, fondator al muzeului cu acelaşi nume din Sibiu, aparţinea şi el, prin alianţă, aceleiaşi familii. /…/A intrat în corpul diplomatic prin concurs, în anul 1939. Era chargé d’afaires la Haga, în anul 1947, când Ana Pauker, pe atunci ministru de externe al României, a retras acreditarea întregului corp diplomatic român, chemâdu-i la Bucureşti pe toţi componenţii săi. Bănuind ce îl aşteaptă în ţară, Gustav Pordea a decis să rămână în Occident. A trăit un timp în Spania, la sora sa, căsătorită Auschnitt, apoi s-a stabilit la Paris. Aici, iniţial şi-a câştigat existenţa pictând icoane pe sticlă şi ca redactor de limbă engleză la Editura Gallimard. A publicat proză literară, studii de drept internaţional public şi de istorie diplomatică, în aceleaşi domenii susţinând conferinţe în cadrul unor instituţii culturale, academice şi de cercetare ştiinţifică. A fost membru al unor prestigioase instituţii internaţionale: Société d’Histoire Diplomatique din Paris, Academia de Ştiinţe Politice a Universităţii Columbia din New York, Societatea Americană de Drept Internaţional din Washington D.C., Uniunea Mondială a Intelectualilor din Paris, Ordinul Catolic de Malta, fiindu-i conferite unele distincţii, printre care se află şi Medalia de Argint a oraşului Paris. În anul 1971 a fost declarat laureat al Academiei Lutetia din Paris, în 1978 numit şef de lucrări la Institutul de Documentare şi Studii Europene din Bruxelles, iar în anul 1980 i s-a acordat calitatea de Membru de Onoare la Institutul de Înalte Studii Economice şi Sociale din aceeaşi localitate. Atinge apogeul activităţii sale teoretice în anul 1984, prin alegerea sa ca deputat, pentru Franţa, în parlamentul de la Strasbourg, pe listele Frontului Naţional – formaţie de orientare naţionalistă – fapt ce i-a atras antipatia partidelor majoritare franceze, declarate democrate. >>interviul integral >>aici>>