NOUA ARHIVĂ ROMÂNEASCĂ

revistă on-line de istorie, documente şi „monografii locale”

~Iosif Popa: „Aniversarea satului Lorău“ Septembrie 2, 2008

Motto:

„Nu lasa, măicuţă, să  pierim  pe cale,  Căci noi suntem fiii lacrimilor tale…”

(Priceasna dedicată Maicii Domnului – Micula,  în  cuvinte încrestate pe faţada noii troiţe înălţate în curtea bisericii din Lorău,  de  un grup de credincioşi)

Aşezat pe dealurile Feţe şi Runc şi brăzdat de apele cristaline ale Crişului Repede, satul bihorean Lorău a găzduit manifestările prilejuite de împlinirea a 600 de ani de atestare, respectiv 100 de ani de la ridicarea bisericii ortodoxe în  forma actuală din această aşezare, locuită în totalitate de populaţie românească. Comitetul de iniţiativă, în frunte cu prof. Aron Sărăcuţ, a fost sprijinit de preotul Petru Chirilă, care, aşa cum se spune, „a sfinţit  locul” în cei 18 ani de păstorit, prin modernizarea bisericii, construcţia unei case parohiale, prin a-i apropia de altar pe toţi credincioşii. În ziua aniversară, după Sfânta Liturghie, a fost sfinţită o troiţa şi, tot în memoria eroilor, a fost săvârşită, de către un impresionant sobor de 13 preoţi, în frunte cu protopopul de Oradea, preot prof. univ. dr. Dumitru Megheşanul, o slujbă de pomenire, un maslu de obşte. La aceste manifestări, au ţinut să fie prezenţi majoritatea „fiilor satului”, precum şi alţi invitaţi din localităţile învecinate.

Puţină  istorie

A urmat un moment distinct, în care a fost adus salutul primarului comunei, Adrian Mateaş, care a vorbit despre necesitatea unor acţiuni de  ridicare a nivelului edilitar-gospodăresc al satului, care să servească interesului general, iar apoi prof. Iosif Brătcanu, reprezentantul unei Fundaţii Umanitare din Oradea, a făcut referiri la Proclamaţia pentru pregătirea re-unificării patriei, lansată recent de Consiliul Mondial Român la Los Angeles, acţiune urmată de strângerea de semnături. La  rândul său, prof. Aron Sărăcuţ a făcut o amplă expunere, înfăţişând bogata istorie, plină de fapte nemuritoare, a localităţii. Am reţinut astfel că prima atestare documentară  a localităţii, cea de la 1406, a apărut în cartea lui Coriolan Suciu şi a fost citată de către istorici importanţi, care nu uită să stabilească că, de fapt, dovezi materiale privind această aşezare există chiar din perioada anilor 1300-1350. Cele două mori de apă, una în funcţiune şi în prezent, şi  urmele unor topitorii de cânepă atestă o înfloritoare industrie casnică. În Peştera Boiului au fost descoperite unelte din piatră cioplită şi ceramică aparţinând culturii Coţofeni, dar şi resturi de „ursus speleus”, o parte  păstrată în colecţia Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea. Aceste dovezi au fost consemnate şi de către marele Emil Racoviţă.

Preocupări  tradiţionale

Satul număra, la recensământul din 2002, exact 504 locuitori, predominând uşor femeile, adapostiţi în 188 de gospodării. Pe lângă agricultură şi păstorit, preocupări tradiţionale care le-au asigurat doar o situaţie economică precară, în ultimii zeci de ani, au apărut aici profesiuni noi, cum ar fi cea de minerit sau de lucrător în sectoarele de exploatare a lemnului din zonă. Dar, după anii 1990, aceste activităţi au fost lichidate aproape în întregime. Să ne amintim că tot odinioară erau mulţi cei care mureau analfabeţi. Pe câtă vreme, în  prezent, în fiecare  gospodărie este cel puţin un absolvent cu studii superioare sau student la facultate. Aşa se face  că din rândul fiilor satului s-au ridicat numeroşi ingineri şi electronişti, medici specialişti cu reputaţie, unii chiar cu titluri universitare, preoţi sau ofiţeri, învaţători, care, cu toţii, fac cinste aşezării unde s-au născut, chiar dacă s-au împrăştiat pe diferite coordonate geografice, aici sau departe de ţară. Tot la Lorău, avea să vadă lumina zilei şi să locuiască până la majorat cel care a devenit cel  mai bogat român din Canada, ing. Aron Bonca, una dintre cele opt personalităţi desemnate ca având o contribuţie la  dezvoltarea  economică a acestei ţări, fiind chiar decoraţi de către  Regina Angliei pentru acest fapt.

Tradiţie de  luptător

Prof.  Aron Sărăcuţ ne poate povesti ore în şir despre istoria satului său, pe care îl cercetează din documente, dar şi prin viu grai, de la cei mai în vârstă, mulţi trecuţi în rândul drepţilor. Vorbeşte mai întâi despre participarea sătenilor la cele două războaie mondiale, în care 45 de  bărbaţi au pierit pe câmpul de luptă, alţii întorcându-se acasă cu infirmităţi definitive. Istoria satului consemnează faptul  că numeroşi localnici au sărit în sprijinul răscoalei lui Horea, în anii 1784-1785, când acesta a fost prins la Bulz, după cum se ştie, localitate situată doar la câţiva  kilometri de satul lor, s-a înregistrat o mişcare de revoltă în sprijinul lui Avram lancu, iar în anul 1904, cei mai osândiţi şi nemultumiţi s-au alăturat ţăranilor răsculaţi de la  Aleşd. Nu întâmplător, profesorul – cronicar a fost sfătuit să adune însemnările domniei sale privind istoria satului, să le transcrie, pentru a alcătui o cuprinzătoare monografie, care să ateste drumul străbătut de populaţia românească de pe aceste meleaguri.

O pagină distinctă a monografiei interlocutorului nostru ar trebui, zicem noi, să cuprindă suferinţele sătenilor din perioada anilor 1940-1945, torturaţi fără milă, în detaşamentele de muncă, la exploatarea fierului din minele de la Veszpreim, unde mulţi şi-au văzut sfârşitul din cauza înfometării sau a tifosului. Nici cei rămaşi acasă, bărbaţi sau femei, n-au avut o soartă mai bună, mulţi fiind împuşcaţi fără somaţie de către „jendarii” cu pene de cocoş la pălărie. Anii care au urmat, nu le-a adus redresarea economică, speraţa, în ciuda efortului de a depăşi criza economică în care se află dealtfel întreaga ţară. Bogata istorie a satului ar trebui să le-o reamintim tuturor, dar mai ales celor care au uitat-o, şi, nu în  ultimul rând, tinerilor.

Prof. IOSIF  POPA

P.S. Câteva imagini adddunate cu grije de prof. Aron Sărîcuţ, adunate în vederea întocmirii monografiei satului, de care amintim,dar si alte marturii imortalizate la împlinirea a 600 de ani de atestare documentară a aşezării însoţesc documentarul de faţă.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s