NOUA ARHIVĂ ROMÂNEASCĂ

revistă on-line de istorie, documente şi „monografii locale”

~Dragoş Popp: „Inginerul Tiberiu Eremie – Viaţa şi opera unui mare constructor român“ August 1, 2008

În viaţa unei naţiuni, creaţiunea tehnică este tot atât de importantă ca şi crearea bunurilor spirituale. Lucrările de artă tehnică mărturisesc, tot atât cât şi creaţiunile spirituale la nivelul de cultură al unui popor. Ele reclamă aceeaşi pricepere serioasă, aceeaşi înţelegere deschisă şi se realizează printr-o luptă şi o muncă continuă prin pasiunea pentru lucrul realizat, printr-o dragoste neţărmurită pentru el. Şi în domeniul tehnic se poate vorbi în sensul cel mai autentic al cuvântului, de vocaţiune.

Inginerul Tiberiu Eremie a avut acolo vocaţiune. Împlinirea ei a fost o viaţă de muncă neîntreruptă, zi de zi, până în clipa morţii. Nici o energie sufletească nu i-a fost d eprisos pentru realizarea în curs de 30 de ani, a lucrărilor sale tehnie. Acestea au fost posibile numai graţie unui efort continuu, a unui efort inteligent în care iniţiativele noi pentru ţara noastră au fost susţinute şi de excelente cunoştinţe tehnice şi de energia unui caracter ferm, şi de onestitate exemplară: caracteristici eminente ale unui şef de mare întreprindere.

Născut în Ardeal la 1875, termină Liceul Andrei Şaguna din Braşov şi obţine la etate de 22 ani diploma de inginer la Politehnica din Zurich pentru a intra astfel pregătit şi foarte tânăr la 1897 în viaţa activă tehnică a ţării româneşti.

Şi întâi inovatorul: într-un timp în care tehnica românească era la început, inginerul Riberiu Eremie realizează lurări mri, primele la noi din beton armat, – menţionăm podul de la Hangu peste Bistriţa. În asociaţie sau singur realizează lucrări numeroase. Bilanţul lor numai, este o mărturie a muncii, a efortului depus. Cităm câteva mai importante: alimentarea cu apă a Bucureştilor la Ulmi, a Ploieştilor, a Piteştilor, 18 poduri dintre care multe cu fundaţii de aer comprimat peste Siret, Bistriţa, Moldova, Suceava, Jijia şi Teleajen. Remize şi primul castel de apă în beton armat din ţară.

Bucureştii îi datorează prima lucrare pe cadre de beton armat (Teatrul Roxy). Urmează construcţia Luvrului, Pasajul Imobiliara, Palatul Sindicatelor Ziariştilor şi multe alte lucrări importante. După războiul în Bulgaria, execută o parte din noua Pirotehnice a Armatei, terasamente şi poduri pe linia Cobadin-Buzergic şi pe linia Paşcani-Tg. Neamţ. Lucrări care toate înainte de război au atins suma de 40.000.000 lei aur. În decursul războiului a condus lucrările liniei ferate Bucureşti-Roman pe porţiunea Roman-Dagâja.

Efortul individual îşi găseşte încadrarea finală într-un efort colectiv. După războiul pentru întregirea neamului, Tiberiu Eftimie fondează „Societatea anonimă Întreprinderile Generale Tehnice Inginer Tiberiu Eremie“. Cadrul lărtgit cere aceeaşi muncă dârză. Opera de realizare tehnică se completează cu altă operă: de formare a colaboratorilor în acelaşi spirit de devotament absolut pentru opera de realizare, de credinţă în muncă şi onestitate. Este perioada marilor înfăptuiri pe tot cuprinsul ţării româneşti din care cităm numai: linia ferată Salonta-Chişinăru, Catedrala Încoronării la Alba Iulia, Catedrala în piatră de la Cluj, Catedrala în Sighişoara, Bisericile din Cluj, Blaj, Turda, Orăştie, infrastructura pentru 42 poduri mari, fabrica de avioane la Braşov, fabrica de locomotive la Brăila, Uzinele Ford din Capitală, fabrica Romanofir din Tâlmaciu, şi nenumărate alte lucrări de mare importanţă a căror valoare a atins după războiu suma de peste un miliard şi jumătate lei. Este în acelaşi timp perioada în care energia organizatoare a inginerului Eremie se cheltuieşte în ajutorarea, crearea şi iniţierea altor întreprinderi româneşti, care au menirea a fi elementele unei economii româneşi pe baze proprii autohtone.

Tiberiu Eftimie ne-a părăsit, dar au rămas realizările sale materiale, lucrările sale nenumărate de artă tehnică, a rămas spiritul său, pilda pe care o lasă, bilanţul mare al unei vieţi în care nici o osteneală nu a fost cruţată în slujba unei singure pasiuni, a creaării de opere tehnice ale culturii noastre româneşti, cu mijloacele noastre proprii. Ne-a rămas de asemenea exmeplul moral: deoarece munca realizată de inginerul Tiberiu Eremie ne face să credem în capacitatea mare de creaţie în domeniul tehnic al geniului românesc şi ne învaţă în acelaşi timp condiţiunile de seriozitate morală în care această creaţi se poate înfăptui.

inginer DRAGOŞ POPP

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s