NOUA ARHIVĂ ROMÂNEASCĂ

revistă on-line de istorie, documente şi „monografii locale”

Ion Măldărescu: Şerban C. Andronescu Aprilie 4, 2007

Academician, cercetător, eseist, scriitor, publicist Serban C.Andronescu s-a născut la 18 februarie 1924 la Bucureşti, unde a urmat cursurile liceale, apoi cele universitare. Participă la diferite cursuri ale Facultăţii de Litere iar după obţinerea licenţei la Facultatea de Drept, practică avocatura în cadrul Baroului de Ilfov.

Activează ca cercetător pentru limba engleză la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, timp în care publică numeroase articole în revistele vremii. Tot atunci, prin truda, sa ca traducător independent din limba engleză, apar în limba română, lucrările unor autori cunoscuţi: MOBY DICK de Herman Melville, BIOGRAFIA LUI JACK LONDON de Irving Stone, CĂLĂTORIILE ÎN GROENLANDA ALE LUI PETER FREUCHEN ŞI ALE COL. FAWCETT ÎN JUNGLA AMAZONULUI, etc.

În anul 1969 ia calea exilului împreună cu soţia sa Ariadna – născută Ispir, primind imediat statutul de refugiat politic în Franţa. Aici, sub îndrumarea profesorului Etiemble, pregăteşte un doctorat „de troisième cycle”, pe care îl susţine magistral, în anul 1970, acordându-i-se Diplome Supérieur d’Etude Française de către Univ. Paris III – Sorbone.

În anul următor, 1971, primeşte titlul de Master of Arts, la Brooklin College din New York iar în 1973 susţine cu succes un nou doctorat Ph.D (doctorat de stat) la City University of New York.

În anii 1973 şi 1974 ocupă funcţia de Consultant la Research Foundation, City University of New York, apoi, în perioada 1974-1990 pe cea de director şi profesor de cercetare la American Institute for Writing Research, N. Y. (cercetări academice în arte şi literatură, cursuri despre Analogiile Estetice la câteva universităţi americane, publicaţii, simpozioane la Modern Linguage Association of America). Se pensionează în anul 1990.

Studiile superioare efectuate în Franţa şi SUA, recomandările unor foşti profesori precum şi evaluările unor cercetători şi-au adus contribuţia la disponibilitatea sa (la cerere) pentru Placement Office, City Univ. of New York, Graduate School.

LUCRĂRI PUBLICATE :

– Andronescu, Şerban. Şase dicţionare în limbile engleză şi română (în cel publicat de Academia R.S.R. numele i-a fost şters, ca pedeapsă pentru că a rămas în Occident fără aprobarea autorităţilor româneşti).

– Andronescu, Şerban. Două dicţionare publicate la Saphograf Co. New York

– Andronescu, Şerban. CADMOS . Bucureşti : Ştiinţifică, 1966

– Andronescu, Şerban. ESSAI SUR L’ESTHETQUE DE LA POESIE VISSUELLE FRANCAISE. New York: Ann Arbor University Press, 1973

– Andronescu, Şerban. WHO’S WHO IN ROMANIAN AMERICA, New York : American Institute for Writing Research (AIWR), 1976, 190 p

– Andronescu, Şerban. GLORIE, ADVERSITATE, INFAMIE (Tragedia Mareşalului Ion Antonescu), New York : American Institute for Writing Research (AIWR),1995, 214p

– Andronescu, Şerban. TEHNICA SCRIERII ACADEMICE. Bucureşti : România de Mâine, 1997, 174p

– Andronescu, Şerban. ANALOGII ESTETICE. Bucureşti : România de Mâine, 1998, 342p

– Andronescu, Şerban. ESEURI – ANCHETE. Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2001, 692p

– Andronescu, Şerban. BISERICA LUI NEAGOE DE LA CURTEA DE ARGEŞ. Bucureşti : România de Mâine, 2002, 76p

– Andronescu, Şerban & colectiv. PROCEDINGS OF THE AMERICAN BRANCH OF THE ROMANIAN ACADEMY OF SCIENTISTS (vol. I – VII între anii 1977 – 2004). New York : American Institute for Writing Research, Corp. New York NY 10163 – 1364

În perioada 1974 – 1980 a publicat, la Univ. of Wisconsin – Milwaukee şi A. I. W. R. , New York revista BYE CADMOS , A Journal of Aestethic Analogies ( în limbile engleză şi franceză ), iar din anul 1980 şi până în 1990 a publicat , în limbile : engleză,franceză şi română, revista NEW YORK SPECTATOR.

La această revistă a avut colaboratori de prestigiu internaţional, ca fostul său profesor de la Collège de France, René de Huygue (fost director al Muzeului Luvru), arhiducele Otto de Habsburg (fost deputat european), Zbignew Brzezinski (fost consilier pentru securitate al preşedintelui Carter), scriitorii americani John Gardner şi John Cheever, scriitorul francez de origine română Constantin Virgil Gheorghiu, deputatul european Gustav A. Pordea şi el tot de origine română, prof. dr. Josif Constantin Drăgan, profesorul Gheorghe Uscătescu din Madrid, diverşi miniştri canadieni ai culturii sau ai educaţiei şi alţii.

Şerban C. Andronescu a fost membru al PEN Club International (Writers in Exil), la o academie de artă belgiană, la o instituţie universitară indiană (doctor honoris causa) şi la o serie de asociaţii de cultură şi cavalereşti occidentale.

Împreună cu alţi colaboratori americani a formulat teoria ANALOGIILOR ESTETICE (combinaţii între două arte complementare, una a timpului, alta a spaţiuluiu) opinând, alături de colegii de la diferite universităţi americane, că astfel de analogii sunt creaţii tipice ale secolului XX în arte şi în literatură, ele caracterizând acest secol aşa cum clasicismul a caracterizat secolul XVII, enciclopediştii şi iluminismul secolul XVIII, romantismul secolul XIX. Şi-a dezvoltat teoria prin conferinţe ţinute la New York, Chicago, San Francisco şi Washington în cadrul convenţiilor M.L.A. (Modern Language Association of America) şi prin articole publicate în revista BYE CADMOS, a Journal of Aesthetic Analogies, până în 1980, dată când revista, nefiind subvenţionată corespunzător, şi-a încetat apariţia.

Toate aceste conferinţe şi studii au fost sintetizate în volumul ANALOGII ESTETICE – Teoria spaţiului – timp în artă şi literatură, menţionată mai sus. Colegii americani care au participat la formularea teoriei, ca şi titlurile studiilor lor, au apărut în volumele intitulate „Program” al periodicului P.M.L.A. (Publications of M.L.A.) între anii 1974 şi 1990.

Şerban C. Andronescu a căutat prezenţa sublimului (categorie estetică, nu epitet) în literatura populară, afirmând că a găsit-o în balada „Mioriţa”, în basmul „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, în „Alexe, omul lui Dumnezeu”, în legenda blajinilor, în unele poezii populare, arătând inspiraţia autohtonă isihastă în toate aceste creaţii (acolo unde criticii vedeau influenţe străine).

A pledat pentru recunoaşterea conţinutului acestor creaţii, conţinut care întruneşte caracteristicile genului clasic la români. După părerea sa, „elementele genului clasic abundă în literatură populară românească dinaintea secolului XIX, aceasta deosebindu-se de literatura secolelor XIX şi XX, zisă modernă, caracterizată prin import masiv din Occident care, deşi deseori este benefic şi fructuos, lucrează concomitent în detrimentul spiritului autentic românesc. Faptul că acest spirit este înăbuşit de masivele influenţe străine, menţinut la trecut şi marginalizat la nivel popular, nu înseamnă că nu există şi că nu poate fi reînviat”. Articole pe această temă au apărut în revistele : STEAUA (Cluj), MOLDOVA(Iaşi), GÂNDIREA (Sinaia), CONVORBIRI LITERARE (Iaşi), AL CINCILEA ANOTIMP (Oradea), NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ (Bucureşti), OPINIA NAŢIONALĂ (Bucureşti), NEW YORK SPECTATOR (New York) şi altele.

Profesorul Şerban C. Andronescu a propus recunoaşterea a patru caractere fundamentale ale identităţii de neam la români : credinţa ortodoxă, limba, tradiţiile strămoşeşti şi emoţia pe care numai românii – credea el – o încearcă în prezenţe vestigiilor măreţiei lor apuse. ” În acest sens, spre deosebire de emoţia românilor, străinii au o sensibilitate turistică în faţa aceloraşi vestigii. Cele patru caractere fundamentale enumerate, s-au dezvoltat la români în secolele trecute, în spaţiul mioritic, în viaţa socială, în muzică, poezie şi proză, în special acolo unde cultura nu a suferit influenţe străine. Promovarea culturii româneşti la scară universală este posibilă, dar nu poate avea success decât prin cultivarea celor patru caractere în arte şi în literatură (nu prin adoptarea curentelor cosmopolite importate)”. In sensul acesta pot fi consultate articolele publicate de-a lungul ultimilor ani publicate în revistele enumerate mai sus.

Creaţia lui Şerban C. Andronescu este rodul unei îndelungi acumulări spirituale, a unei cercetări asidue, a decantării şi filtrării prin propria sensibilitate a informaţiilor receptate, redate apoi umanităţii printr-o exprimare fluentă şi elevată. Analogiile sale estetice, teoria originală a spaţiului – timp în artă şi literatură creează un univers în care cele două elemente coabitează armonios. Prezentarea prin comparaţie a structurilor plastice, alăturate textelor literare, abundă în eseuri şi semnificaţii în viziune proprie, demonstrând stăpânirea unei impecabile însuşiri în arta comparaţiei, cu care ne poartă în alte dimensiuni.

Patriot autentic, caracterizat printr-un dinamism controlat, Şerban C. Andronescu exprima realităţi, esenţe şi atitudini desprinse din arealul leagănului poporului român, adoptând o atitudine demnă şi mult rafinament.

Alternând între ritmul alert, mirajul vibratil al metropolei americane, a straniilor flash-uri de viaţă cosmopolită, tensionată sau defulatorie şi harababura tranziţiei româneşti, este autor a numeroase intervenţii îndreptate împotriva manifestărilor contraculturii şi a kitsch-urilor. Concepute cu mult discernământ, comunicările şi apelurile sale repetate la raţiune adresate compatrioţilor, crează o imagine pertinentă despre valorile autentice, relevante ale culturii şi istoriei româneşti, prezentarea lor fiind făcută prin modalităţi tehnico-literare de excepţie.

Depăşind aria cultural-artistică figurativă, Şerban C. Andronescu expune cu har, graţie, dar şi cu aplomb un univers profund personalizat, care abundă în valori autentice. Registrul abordat este extrem de vast şi parcurge o gamă deosebit de variată, de la istorie, artă şi cultură până la elemente de profund patriotism. Psiholog rafinat, el efectuează recursiuni de mare eleganţă , iar scrierile sale se mulează perfect pe ideile de o reală complexitate şi contrast ideatic, cu emanaţii multidimensionale în timp şi spaţiu. Admirator al lui Brâncuşi – geniul care a nemurit piatra – Şerban C. Andronescua fost un cunoscut duşman al contraculturii, al produselor intelectuale de bun gust îndoielnic, dar şi apărător consacrat al tradiţiilor, al datinilor strămoşeşti şi istoriei reale, nu fabricate, a românilor.

Şerban C. Andronescu a trecut în nefiinţă în zilele Crăciunului din anul 2004.

Românimea a pierdut atunci o mare valoare.

ION MĂLDĂRESCU